Posesivitatea

Relațiile interumane sunt cele care ne țin în viață sufletul. Suntem concepuți astfel, să interacționăm și să dezvoltăm sentimente frumoase față de oamenii din jurul nostru și asta este fantastic, dar ce se întâmplă atunci când relațiile noastre nu sunt așa cum ne-am dori și simțim mai multe sentimente joase decât sentimente benefice?

Ce este posesivitatea?

Probabil știi și tu ce este, nu este nevoie să-ți explic eu dar mi-aș dori să vedem și din punct de vedere psihologic ce înseamnă.

Dacă și tu te încadrezi în această categorie probabil deja știi cum se simte asta: te infurii foarte ușor atunci când persoana apropiată nu-ți oferă dovezi, când nu știi ce face sau de ce face anumite lucruri și ai sentimentul profund că trebuie să o ai tot timpul sub observație. În majoritatea cazurilor la baza posesivității sau geloziei se află frică.

Cauzele posesivității

Cauzele acesteia pot fi complexe și variate în funcție de fiecare personalitate și exteriențele individuale din trecut dar la bază poate fi o combinație de factori psihologici, sociali sau culturali.

Nesiguranța

Persoanele cu o stimă scăzută de sine sunt mai predispuse în a cădea pradă acestui program nesănătos.

Stima de sine în majoritatea cazurilor dacă nu chiar în toate, este clădită acasă de părinți sau de tutorii legali, să le spunem așa. Dacă în mediul tău familial ai fost validat și apreciat doar pentru eforturile tale cel mai probabil ți-ai clădit o credință care sună cam așa “mama mă iubește doar când fac lucruri bune, asta înseamnă că dacă fac lucruri mama mă iubește.”

Ți-ai tradus că părinții te iubesc doar pentru ceea ce faci nu și pentru ceea ce ești prin urmare îți vei clădi imaginea de sine în funcție de ceea ce le place părinților.

Ceea ce nu ne dăm seama de cele mai multe ori este că nu ne cunoaștem noi suficient iar încrederea de sine lipsește cu desăvârșire pentru că tu nu ești sinele tău, ești doar proiecția copilului perfect pe care părinții tăi îl vor.

Rana de abandon

Am mai discutat subiectul acesta și în alte articole precum – Rana De Abandon în Relații (barbatulsuperior.ro)

dar ca să subliniem și aici câteva idei trecem în revistă următoarele: părinții sau unul din părinți a fost plecat în altă țară sau a fost lângă tine dar a muncit mult și a fost absent emoțional nu neapărat fizic dar tu te-ai simțit abandonat. Nu mai punem cazurile în care unul din părinți dispare fără vreo “urmă”, cred că aici este de la sine înțeles.

În majoritatea cazurilor de acest gen mintea ta a interpretat următorul lucru: “dacă a plecat, înseamnă că ceva este greșit cu mine, că eu am făcut ceva greșit”, se va instaura această credință și pe tot parcursul vieții vei căuta inconștient să găsești răspunsul la această întrebare, cum?

Te vei implica în tot felul de relații interumane care să-ți demonstreze că nu este nimic “greșit” cu tine, să-ți demonstrezi faptul că nu a plecat din cauza ta, dacă ai noroc poți găsi un partener cu atașament securizant care să te vindece în mod inconștient.

Dacă nu ai acest noroc, pentru că ne alegem persoanele la aceeași frecvență ca și noi, vei atrage persoane exact cu aceleași răni ca ale tale și va veți triggerui reciproc prin: jocuri de putere, trădări, abandon (adică despărțire) și multe altele.

În multe cazuri, rana de abandon poate dezvolta un atașament anxios, și nu numai, dar  ceea ce vei face tu dacă te afli în cazul de față va fi să urmărești partenerul astfel încât să poți anticipa posibila despărțire sau trădare de aici va începe acea serie de comportamente specifice geloziei și posesivității.

Gelozia

Poate fi și ea o componentă a posesivității, deși ceea ce le diferențiază sunt următoarele:

Gelozia sună cam așa “trebuie să fiu atent/ă ca nu cumva să-mi ia altcineva ceea ce iubesc”, aici stă la bază rana de trădare.

Posesivitatea sună cam așa “trebuie să fiu atent/ă ca nu cumva ceea ce iubesc să-mi scape sau să plece”, aici stă la bază rana de abandon.

Elementul lor comun este unul și anume ca persoana iubită să nu dispară, dacă dispare apare durere și pierdere. Pentru a evita această pierdere pe care tu ai mai trăit-o anterior vei face tot ce poți să fii în alertă iar toată energia ta se va duce acolo, dar lasă-ma să te întreb ceva, când te vei bucura de relație și de iubire în prezent dacă tu ești atât de ocupat cu anticiparea viitorului?

Dacă îți dorești să rezolvi asta va fi nevoie să fii sincer cu tine când îți răspunzi la întrebarea de mai sus dar știi care este partea bună? Partea bună este că atunci când îți vei răspunde sincer, vei face demersuri și vei căuta ajutor în acest sens iar ăsta pentru tine este primul pas spre vindecare!

Controlul

Acesta este și el o componentă ca cele de mai sus. Neliniștea, anxietatea practic frica de la baza acestora ne conduce spre acest comportament. Este posibil ca la un anumit moment din viața ta să fi încercat această strategie de a te feri de durere și ți-a ieșit dar nu este o modalitate sănătoasă nici pentru tine nici pentru cel de lângă.

Este nesănătoasă pentru tine deoarece vei sta într-o continuă alertă, tot fizicul și psihicul tău este supus unui stres foarte mare și constant.

Imaginează-ți o priză care primește mai mult curent decât poate duce, la un momentdat va ceda, nu? Ei bine, asta se va întâmpla și cu tine la un momentdat dar cedarea ta poate reprezenta o avalanșă de furie asupra partenerului pe “posibilele” motive sau dacă ții în interior, vei somatiza. Somatizarea este procesul prin care emoțiile noastre neexprimate ajung să afecteze corpul nostru fizic.

Trădare din trecut

Aici se complică puțin datele problemei și-ți vi explica și de ce.

Ce facem în situația în care partenerul te-a trădat în trecut dar tu ai ales să-l ierți? Aici situația e mai delicată pentru că trădarea a existat prin urmare ți-a demonstrat că este capabil de asta. Aici nu mai vorbim de impresii din relații trecute, este aici în prezent. În astfel de situații ceea ce este esențial ca voi să înțelegeți este că aveți nevoie de timp.

Timp pentru tine să-ți revizuiești sentimentele și ceea ce vrei să faci mai departe și timp pentru partener să vadă de ce a făcut asta, dacă vrea să continue, etc.

Clar dacă alegeți să continuați relația nu va mai fi la fel, poate fi mai rău sau poate fi MAI bine, pentru că în relația mea cu partenera mea asta s-a întâmplat. Am trădat, am înțeles prin ce am făcut-o să treacă și experiența aia ne-a făcut pe amandoi să înțelegem altfel conceptul de relație, încredere, loialitate, libertate, sinceritate, atașament.

Nu afost ușor, a fost al naibii de greu, cu aceeași poveste pe repeat un an și jumătate, dar ceea ce ne-a ajutat a fostfaptul că amândoi am vrut să vindecăm atât relația cât și pe noi. Am început să mergem la terapie de cuplu, la terapie individuală, am cautat noi modalități prin care să ne înțelegem și să ne iubim, și nu cu frică ci cu încredere! Asta îmi doresc și pentru tine!

Cum să recunoști posesivitatea în relație?

Recunoașterea posesivității într-o relație este esențială pentru a menține un echilibru sănătos între parteneri. Posesivitatea poate părea inițial un semn de grijă și afecțiune, dar poate deveni toxică și sufocantă dacă scapă de sub control. Iată câteva semne care pot indica posesivitate într-o relație:

1. Controlul asupra timpului tău

• Partenerul tău vrea să știe în permanență unde ești, cu cine ești și ce faci. Dacă insistă să-i raportezi fiecare detaliu al zilei tale și devine iritat când nu răspunzi imediat, acesta poate fi un semn de posesivitate.

2. Izolarea de prieteni și familie

• Posesivitatea poate include încercări de a te distanța de prieteni și familie. Partenerul tău ar putea să se simtă amenințat de cei apropiați ție și să încerce să reducă contactul tău cu aceștia.

3. Gelozia extremă

• Un partener posesiv poate manifesta gelozie exagerată față de orice persoană cu care interacționezi, fie că este vorba despre prieteni, colegi de muncă sau chiar membri ai familiei. Aceasta poate duce la acuzații nefondate și conflicte frecvente.

4. Controlul asupra deciziilor tale

• Dacă partenerul tău încearcă să-ți controleze deciziile, de la cele mai mici detalii (ce să porți, ce să mănânci) până la alegeri mai mari (carieră, locuință), acesta este un semn clar de posesivitate.

5. Verificarea constantă

• Partenerul tău poate verifica telefonul, mesajele sau conturile de pe rețelele sociale fără permisiunea ta, justificând acest comportament prin nevoia de a „proteja” relația. Acesta este un comportament de invazie a intimității și un semn clar de neîncredere.

6. Manipulare emoțională

• Un partener posesiv poate recurge la manipulare emoțională pentru a te face să te simți vinovat atunci când nu îi acorzi toată atenția sau nu îi îndeplinești cerințele. Aceasta poate include plângeri frecvente, victimizare sau chiar amenințări subtile.

7. Dependența emoțională excesivă

• Posesivitatea poate apărea atunci când partenerul tău se bazează exclusiv pe tine pentru fericirea și bunăstarea sa emoțională, refuzând să accepte independența ta sau să-și dezvolte propriile interese și prietenii.

8. Așteptări nerealiste

• Partenerul tău poate avea așteptări nerealiste legate de cât timp și atenție trebuie să-i acorzi, considerând că orice altceva (muncă, hobby-uri, prieteni) ar trebui să fie pe plan secund.

9. Reacții agresive la independența ta

• Orice încercare de a-ți exprima independența sau de a face lucruri pe cont propriu poate declanșa reacții negative, precum furie, frustrare sau chiar amenințări din partea partenerului.

10. Lipsa de respect față de granițele personale

• Un partener posesiv poate ignora sau respinge granițele tale personale, insistând să fie implicat în toate aspectele vieții tale și refuzând să-ți acorde spațiu sau intimitate.

Ce să faci dacă recunoști semnele de posesivitate?

Dacă recunoști semnele de posesivitate în relația ta, este important să acționezi pentru a proteja atât bunăstarea ta emoțională, cât și sănătatea relației. Iată pașii pe care îi poți urma:

1. Reflectează asupra situației

• Identifică clar semnele: Recunoaște și acceptă că există comportamente posesive în relația ta. Fii sincer cu tine însuți în legătură cu felul în care aceste comportamente te fac să te simți.
• Evaluează impactul: Gândește-te cum te afectează această posesivitate pe termen lung. Te simți sufocat, controlat sau neliniștit? Este important să înțelegi cât de mult îți influențează starea de bine.

2. Comunică deschis

• Alege momentul potrivit: Găsește un moment în care să poți discuta calm și fără întreruperi. Este important să abordezi problema când amândoi sunteți calmi și receptivi.
• Exprimă-ți sentimentele: Vorbește despre cum te simți în legătură cu comportamentele posesive, fără a acuza. De exemplu, poți spune: „Mă simt neliniștit când încerci să-mi controlezi cu cine vorbesc” în loc de „Ești prea posesiv.”
• Ascultă răspunsul partenerului: Fii pregătit să asculți și perspectiva partenerului tău. Comunicarea deschisă poate ajuta la înțelegerea motivelor din spatele posesivității.

3. Stabilește limite clare

• Definește-ți granițele: Stabilește limite clare cu privire la ceea ce consideri acceptabil și ceea ce nu este. De exemplu, poți stabili că ai nevoie de timp personal sau că este important să menții relațiile cu prietenii și familia fără interferențe.
• Fii ferm: Este esențial să fii ferm și să nu lași granițele tale să fie încălcate. Dacă partenerul tău încearcă să ignore sau să depășească limitele, reafirmă-le cu respect și claritate.

4. Caută sprijin extern

• Vorbește cu prietenii și familia: Discută despre situația ta cu persoane de încredere din cercul tău apropiat. Acestea te pot ajuta să vezi lucrurile dintr-o perspectivă obiectivă și să îți ofere sprijin emoțional.
• Consultă un specialist: Dacă simți că situația este complicată și nu o poți gestiona singur, un consilier de cuplu sau un terapeut poate fi de mare ajutor. Aceștia te pot ajuta să navighezi prin problemele relaționale și să găsești soluții constructive.

5. Monitorizează comportamentele

• Urmărește schimbările: După ce ai discutat cu partenerul tău și ai stabilit limite, observă dacă există schimbări pozitive în comportamentul său. Își respectă promisiunile? Încearcă să îmbunătățească situația?
• Fii atent la recidivă: Dacă comportamentele posesive reapar în mod constant, acest lucru poate indica o problemă mai profundă, care poate necesita măsuri mai drastice.

6. Fii pregătit să iei decizii dificile

• Evaluează viitorul relației: Dacă partenerul tău nu respectă limitele și continuă să manifeste comportamente posesive, este important să te gândești serios la viitorul relației. Merită să rămâi într-o relație care îți afectează sănătatea emoțională?
• Ia în considerare despărțirea: Dacă posesivitatea devine insuportabilă și partenerul refuză să facă schimbări, despărțirea poate fi cea mai sănătoasă opțiune pentru tine. Este esențial să prioritizezi propria fericire și bunăstare.

7. Protejează-te

• Securizează-ți viața personală: Dacă simți că partenerul tău începe să fie agresiv sau amenințător, asigură-te că ai un plan de siguranță. Spune-le prietenilor și familiei despre situație și, dacă este necesar, ia măsuri legale pentru a te proteja.
• Nu te izola: În relațiile posesive, este comun să te simți izolat. Asigură-te că menții contactul cu cei dragi și că ai acces la resurse externe, cum ar fi grupuri de sprijin sau linii telefonice pentru victimele abuzului.

Citate despre gelozie si posesivitate

Iată câteva citate despre gelozie și posesivitate:

1. William Shakespeare: „Gelozia este un monstru cu ochii verzi, care se hrănește cu cei ce sunt geloși.”
2. Friedrich Nietzsche: „Gelozia este o formă de răzbunare față de cei care nu sunt la fel de nefericiți ca noi.”
3. Friedrich Schiller: „Gelozia este cel mai mare dintre toate răulurile și cel care face cel mai mică mila.”
4. Ambrose Bierce: „Gelozia este un sentiment care crește în noi pe măsură ce iubirea scade.”
5. Milan Kundera: „Gelozia este frica de comparație.”
6. Baltasar Gracián: „Cel ce invidiază, trebuie să sufere pentru că nu i-a fost dat ceea ce dorește.”
7. François de La Rochefoucauld: „Invidia și gelozia sunt umbrele ce însoțesc virtuțile.”
8. Paulo Coelho: „Gelozia este frica de a nu pierde ceea ce posedăm.”
9. Antoine de Saint-Exupéry: „Nu iubiți o ființă pentru că o posedați, ci pentru că îi respectați libertatea.”
10. Erich Fromm: „Iubirea matură spune: Te iubesc pentru că am nevoie de tine. Iubirea imatură spune: Am nevoie de tine pentru că te iubesc.”

Aceste citate reflectă diferite perspective asupra geloziei și posesivității în relații.

Concluzia

A fost un proces dureros și uneori greu de dus dar știi care e cel mai mare atuu în viață? Perseverența!

Așa am ajuns noi aici!

Dacă și tu ai atașamente nesănătoase, răni din trecut, evenimente traumatice sau alte lucruri pe suflet nu ezita să ceri ajutor. Nu este un process ușor dar va fi meritat pentru o relație sănătoasă și armonioasă.

Cu drag,

Muammer!