Tuturor ne place să ne gândim la noi înșine în anumite moduri. Poate ne considerăm sinceri, muncitori, atenți la sănătate și stăpâni pe noi înșine. Dar acțiunile noastre nu se aliniază întotdeauna cu ceea ce credem despre noi înșine. Și deși toată lumea se confruntă cu acest lucru, foarte puțini oameni știu și de ce și care pot fi efectele negative ale acestui lucru.
Și chiar dacă poate părea un lucru banal, există o explicație științifică în spatele vinei pe care o purtăm cu noi atunci când nici lunea asta nu ne-am apucat de dietă. Hai să aflăm împreună care este!
Ce este disonanța cognitivă? Ce înseamnă disonanta cognitiva?
Disonanța cognitivă este un termen folosit pentru a descrie disconfortul mental care apare atunci când avem două convingeri sau valori care sunt incompatibile între ele. Această neconcordanță între ceea ce gândim și modul în care ne comportăm poate provoca sentimente de disconfort.
Procesul cognitiv include gândirea, atitudinea, valoarea personală, comportamentul, amintirea, cunoașterea, judecata și rezolvarea problemelor. Acesta include, de asemenea, toate procesele conștiente, precum ar fi limbajul, imaginația, percepția și planificarea.
Teoria disonanței cognitive
Teoria disonanței cognitive a fost elaborată în anii 1950 de către un psiholog social numit Leon Festinger. Până atunci, psihologii credeau că acțiunile oamenilor rezultă din valorile și convingerile lor fundamentale într-un mod unidirecțional și oarecum rigid. Astfel, consensul era că, comportamentele oamenilor erau determinate de valorile și credințele lor și se potriveau cu acestea.
Festinger a contestat această noțiune atunci când a declarat că oamenii pot experimenta o nepotrivire între convingerile și comportamentele lor. Mai mult, disconfortul cauzat de această nepotrivire ar putea fi diminuat prin raționalizarea comportamentului sau prin ajustarea convingerilor pentru a se potrivi cu comportamentul.
Teoria disonanței cognitive a lui Festinger are trei componente: conflictul interior, disconfortul cauzat de conflictul interior și încercarea de a rezolva acest disconfort. Mai mult decât atât, există mai multe modalități prin care oamenii pot încerca să își rezolve disconfortul. Printre acestea se numără schimbarea acțiunilor lor, ajustarea convingerilor lor și modificarea percepțiilor lor asupra acțiunilor.
De exemplu, dacă cineva își înșeală soțul/soția, acesta poate regreta infidelitatea și poate decide să nu o mai facă niciodată. Dacă își poate ține promisiunea, acesta este un exemplu de schimbare a acțiunii lor. Alternativ, ei pot începe să gândească diferit despre căsătorie și fidelitate, ceea ce reprezintă un exemplu de ajustare a convingerilor lor.
De asemenea, ei își pot raționaliza aventura spunând că soțul/soția lor s-a purtat distant(ă) în ultima vreme și nu a depus niciun efort în relația lor. Această încercare de a raționaliza comportamentul conflictual este un exemplu de modificare a percepțiilor.
Pentru a ajunge la aceasta descoperire, Festinger a experimentat următorul scenariu contraintuitiv:
- Pe scurt, el le-a cerut participanților să amestece cuie pe o tablă timp de o oră. Când un participant a terminat această sarcină repetitivă și plictisitoare, el i-a cerut să spună persoanei care aștepta afară că sarcina a fost fascinantă. Pentru acest lucru, a oferit un dolar la jumătate dintre subiecți și 20 de dolari – ceea ce era o sumă destul de mare în anii 1950 – celeilalte jumătăți. Participanții care au primit douăzeci de dolari au asociat banii cu sarcina și nu au experimentat disonanță cognitivă. Pe de altă parte, participanții care au primit doar un dolar au simțit nevoia de a justifica faptul că au făcut o sarcină fără sens timp de o oră întreagă. Prin urmare, au fost mai dispuși să își modifice percepțiile despre acțiunea lor – în acest caz, spunând că sarcina a fost într-adevăr distractivă și interesantă.
Un alt experiment influent a fost realizat și de către J.W. Brehm. Acesta a cerut participantelor să evalueze opt produse de uz casnic, precum ar fi un prăjitor de pâine, un aparat de cafea, un radio etc.
Apoi, le-a dat acestora posibilitatea de a alege între două produse la fel de atrăgătoare sau între un produs foarte dorit și unul mai puțin dorit. După ce participanții au ales un produs, li s-a cerut să reevalueze caracterul dezirabil al produselor.
A doua oară, participanții care au ales între două produse dezirabile au acordat o notă mai bună alegerii lor, iar celuilalt produs o notă mai mică. În timp ce, participanții din celălalt grup nu și-au schimbat cu adevărat evaluările. Aceste rezultate au implicat faptul că participanții care au fost nevoiți să facă o alegere dificilă și-au schimbat convingerile cu privire la caracterul dezirabil al produselor pentru a-și justifica alegerile.
O rezolvare pe termen lung
Multe persoane întâlnesc această problemă atunci când se lovesc de multe informații care se bat cap în cap cu credințele lor limitative. Atunci când există un punct de vedere și se lovește brutal de un alt punct de vedere.
Poți intra în cursul pe care l-am creat special pentru problemele emoționale.
BENEFICII:
– nu te mai atașezi de femei așa de repede
– nu îți mai este frică să spui ceea ce simți și gândești
– nu o să mai suferi la despărțiri sau refuzuri
– nu o să mai fii nervos, frustrat, furios
– nu o să-ți mai fie frică să îți arăți slăbiciunile, să fii vulnerabil
– nu o să mai fii timid și rușinos
Asta în mai puțin de o lună – rapid și simplu
Cauzele disonanței cognitive
Disonanța cognitivă poate apărea din mai multe motive, dar unele dintre cele mai frecvente cauze sunt următoarele:
Primirea de noi informații
Informațiile noi pot arunca multă lumină asupra a ceea ce simțim cu adevărat despre un subiect. De asemenea, ne poate forța să ne confruntăm cu lucruri la care poate nu ne-am gândit niciodată înainte.
Să presupunem că ești de mult timp clientul unui anumit magazin de haine online, dar într-o zi îți dai seama că brandului respectiv i-au fost aduse acuzații grave legate de exploatarea forței de muncă umane. Nu îți place ceea ce auzi, dar este vorba despre magazinul tău preferat de haine. În plus, are și niște prețuri foarte mici, așa că o să comanzi haine în continuare, în ciuda a ceea ce ai auzit. Apoi însă, vinovăția se instalează și ești neliniștit în legătură cu faptul că susții exploatarea oamenilor. Iar acum trebuie să te decizi:
Sprijini acea afacere sau cumperi din altă parte?
Presiuni sociale
De asemenea, putem experimenta disonanța cognitivă atunci când avem situații în care prietenii, membrii familiei sau colegii de muncă se comportă într-un anumit mod care nu se aliniază cu convingerile noastre. Iar din acest motiv este posibil să fim presați să permitem ca acele acțiuni să continue sau să participăm la acele acțiuni – iar acest lucru ne poate creea cu un disconfort semnificativ, astfel încât ajungem să ne întrebăm cum anume ar trebui să ne simțim în legătură cu situația respectivă.
Să fim forțați să luăm o decizie
Atunci când ne confruntăm cu un conflict, putem experimenta disonanță cognitivă dacă luăm o decizie pentru a diminua potențialul conflict dintre noi și alte persoane, dar nu este neapărat o decizie în care credem pe deplin. Atunci când ne confruntăm cu un termen limită, am putea chiar să facem economii pentru a îndeplini o sarcină, dar apoi să experimentăm disconfort atunci când este gata, deoarece apreciem munca grea.
Semnele disonanței cognitive
Adevărul este că cei mai mulți dintre noi au experimentat disonanța la un moment dat. Din nefericire, însă, nu există nicio lumină roșie intermitentă care să te anunțe când nu ești în concordanță cu valorile tale – totul este intern.
Pentru a te ajuta în acest proces, iată câteva semne că te confrunți cu disonanța cognitivă:
- Ești adesea în defensivă cu privire la alegerile tale;
- Există conversații sau subiecte pe care le eviți;
- Ești furios, iritabil sau frustrat;
- Te simți gelos sau amărât de veștile bune ale altora sau te simți obligat să explici de ce nu s-a întâmplat și în cazul tău;
- Îți petreci mult timp sau energie pentru a-ți justifica acțiunile, chiar și atunci când nimeni nu le pune la îndoială;
- Oamenii care te cunosc bine sunt surprinși de declarațiile sau comportamentul tău;
- Încerci să-i convingi pe ceilalți că modul tău de gândire este cel corect;
- Minimalizezi consecințele potențial periculoase sau nesănătoase ale comportamentului tău;
- Experimentezi sentimente de disconfort atunci când vorbești despre tine sau cu cineva care nu este de acord cu tine;
- Reacționezi la criticile blânde, constructive sau percepute cu ostilitate;
Efectele disonanței cognitive
Disonanța cognitivă îți poate afecta sănătatea mintală și relațiile cu persoanele din jurul tău dacă nu iei măsuri pentru a o trata.
Aceste contraziceri constante pot crea stări emoționale negative, precum cum ar fi vinovăția, rușinea și regretul. Mai mult, ele cresc probabilitatea ca o persoană să folosească mecanisme de apărare, precum ar fi raționalizarea, care poate fi ineficientă pe termen lung. Disonanța cognitivă poate deveni perturbatoare pentru sentimentul de sine și calitatea vieții cuiva.
Unele efecte posibile ale disonanței cognitive pot include și:
- Stimă de sine scăzută: Cineva poate dezvolta o stimă de sine scăzută din cauza faptului că acționează în moduri care nu se aliniază cu convingerile sale. Acest lucru stârnește și mai mult rușinea și dorința de a se ascunde de ceilalți. De exemplu, cineva care lucrează pentru o corporație care îi încalcă valorile personale poate evita prieteniile și relațiile romantice, deoarece nu vrea să vorbească despre ceea ce face la serviciu.
- Transferul de vină: Un individ care nu este conștient de modul în care îl afectează disonanța cognitivă poate transfera vina pentru a gestiona sentimentele negative. Dacă copilul unui părinte copiază la un test, acesta ar putea da vina pe școală sau pe profesor pentru că a permis o cultură a copiatului care i-a corupt copilul. Acest lucru înlătură astfel orice vină a părintelui, pentru a reduce disonanța lor.
- Dereglarea emoțiilor: Cu cât cineva experimentează mai mult disonanța cognitivă, cu atât mai mare este intensitatea stărilor emoționale negative și probabilitatea de a deveni dereglat emoțional. Dacă o persoană urmează cursurile unei școli de afaceri pentru că așa vor părinții, în loc să își urmărească interesul real în domeniul asistenței sociale, ar putea fi mai anxioasă și mai iritabilă în comparație cu cineva ale cărui studii se aliniază cu interesele sale.
- Viziune limitată asupra lumii: Pentru a evita informațiile care contrazic propriile convingeri, un individ care se confruntă cu disonanța cognitivă poate deveni din ce în ce mai închis față de lume. Aceștia pot căuta doar persoane și idei care confirmă ceea ce ei cred deja că este adevărat. Prin urmare, o persoană devine mai sensibilă la prejudecata de confirmare. Acest lucru s-ar putea manifesta prin faptul că o persoană evită să aibă prieteni cu origini diverse, deoarece aceasta provoacă disonanță.
Exemple de disonanță cognitivă
Exerciții fizice regulate
Promovezi importanța exercițiilor fizice regulate. Îți prețuiești sănătatea, încerci să fii conștient de alimentele pe care le consumi și știi cât de important este să dormi suficient noaptea.
Cu toate acestea, sări peste exercițiile fizice și stai la birou toată ziua, uiți să-ți iei angajamentul de a mânca alimente nutritive și de a dormi suficient, iar mai târziu te simți vinovat. Acesta este un exemplu de disonanță cognitivă care se manifestă sub formă de vinovăție.
Fumatul și consumul de alcool
Știi că fumatul este dăunător pentru sănătatea ta și înțelegi toate efectele negative ale tutunului asupra corpului tău și a persoanelor din jur. Este posibil să încerci să renunți la fumat pentru o vreme, dar nevoia de a fuma crește pe măsură ce devii dependent de nicotină și ajungi să fumezi oricum.
Același lucru se întâmplă și cu alcoolul.
Productivitatea la locul de muncă
Să îți faci treaba cum trebuie și să ai o bună productivitate la locul de muncă este o necesitate, dar îți poți distrage atenția navigând pe internet sau prinzând din urmă televizorul în timpul orelor de lucru. Deși îți faci treaba, știi că ai fi putut face și mai mult. Te simți vinovat de comportamentul tău și îți faci griji că ai putea fi prins, dar tot ai tendința de a continua să o faci din plictiseală.
Cumpărarea din impuls
Poți fi cumpărător impulsiv și îți justifici achizițiile spunând că ai nevoie de ele pentru a te simți bine. Chiar dacă descoperi că produsul este defect sau nu corespunde așteptărilor tale, poți lupta cu acel conflict din interiorul tău pentru a te convinge că achiziția a fost necesară.
A fi sincer
Ai sentimentul că ești om cinstit, dar este posibil să minți ocazional pentru a te proteja de situații care te-ar putea face de râs (de exemplu, să întârzii la serviciu sau să eviți ceva ce nu dorești să faci, precum ar fi să mergi la o petrecere). Mai târziu, te simți în conflict, gândindu-te că ar fi trebuit să fii sinceri, dar totuși, nu spui adevărul.
Consumul de carne
Te consideri iubitor de animale și nu îți place gândul de a ucide animale, dar continui să mănânci carne. Această stare se numește paradoxul cărnii.
Presiunea colegilor
Atunci când vezi un prieten apropiat furând ceva și crezi cu tărie că furtul este lipsit de etică, dar totuși eziți să îl denunți, deoarece te temi că ai putea pierde prietenia. Acest lucru provoacă o disonanță cognitivă între a-i fi credincios prietenului tău și a face ceea ce crezi că este corect.
Ce puteți face pentru a atenua disonanța cognitivă?
Creierul tău va încerca să rezolve singur disonanța cognitivă, dar asta nu înseamnă că nu ai niciun cuvânt de spus în acest proces. Poate fi greu să recunoști și să abordezi disonanța, dar este un pas important pentru îmbunătățirea stării tale generale de bine.
Iată patru sfaturi pentru reducerea disonanței cognitive:
Verifică-ți sentimentele
Disonanța cognitivă este de obicei însoțită de o senzație fizică. Atunci când simți un disconfort fizic sau psihologic, notează-ți acest lucru. Nu trebuie neapărat să-l abordezi pe moment. Ține-l doar în minte pentru când vei avea timp să discuți despre el cu un specialist.
Nu fugi de ea
În loc să te simți în defensivă, cercetează informațiile pe care ți le oferă răspunsul. Când ai avut acest sentiment, care a fost prima ta înclinație? Când s-a întâmplat? Ce l-a declanșat? Înțelegerea a ceea ce a cauzat disonanța te poate ajuta să îți dai seama care este cea mai bună modalitate de a o aborda.
Determină ce dorești să schimbi
Disonanța nu se întâmplă pentru ca tu să te poți învinovăți. Și nu îți spune să faci un lucru sau altul. Îți oferă informațiile de care ai nevoie pentru a fi împăcat cu deciziile tale și pentru a înțelege de ce le-ai luat.
Fii asertiv în privința nevoilor tale
Stabilește de la început limite sănătoase și nu renunța la ele dacă cineva depășește o limită. Fiind asertiv în privința valorilor tale, poți minimiza conflictul continuu de la început.
Amână discuția dacă este nevoie
Uneori, atunci când te confrunți cu decizii dificile pe moment, cel mai bine este să iei o pauză și să revii asupra subiectului mai târziu, când toate părțile au procesat ceea ce s-a întâmplat. Acest lucru este valabil mai ales dacă ești prins într-un mediu de lucru toxic.
Ia măsuri
Uneori, noile informații duc la disonanță cognitivă, dar acest lucru îți permite, de asemenea, să întreprinzi noi acțiuni pe care poate nu te-ai gândit să le întreprinzi înainte.
Puneți la îndoială convingerile
La sfârșitul zilei, este bine să contești ceea ce crezi. Așa creștem și evoluăm și devenim oameni mai buni. Atunci când descoperi noi informații și te confrunți cu decizia inconfortabilă de a lua decizii, adopți o perspectivă pozitivă.
Partea pozitivă a disonanței cognitive
Conform acestui articol din publicatia scientificamerican.com , cercetătorii au folosit RMN-ul pentru a identifica ce se întâmplă exact în creierul nostru atunci când ne confruntăm cu disonanța cognitivă. Astfel aceștia au putut vedea regiunile cheie ale creierului care se activează atunci când suntem afectați de aceasta. Cele două regiuni puse în funcțiune sunt:
- Partea posterioară a cortexului frontal medial (pMFC, zona cea mai mult implicată): aceasta joacă un rol important în evitarea rezultatelor aversive, un instinct de supraviețuire încorporat.
- Cortexul prefrontal dorsolateral (DLPFC): aceasta procesează emoțiile și devine mai activă atunci când suntem supărați sau furioși.
Astfel, conform studiului menționat în articol, putem trage concluzia că există și o parte pozitivă în a te confrunta cu disonanța cognitivă, deoarece aceasta ne ajută, de fapt, să ne menținem sănătoși și fericiți din punct de vedere mental. De asemenea, ne poate face să ne simțim mulțumiți de alegerile noastre, mai ales atunci când acestea nu pot fi ușor inversate.
Rezolvarea disonanței ne poate ajuta să ne împiedicăm să facem alegeri proaste sau să ne motivăm să facem alegeri bune. Dorința de a fi împăcați cu deciziile noastre ar putea chiar să ne inspire să ieșim la alergat sau să ne implicăm în alte comportamente pozitive.
Concluzie
În concluzie dacă ai probleme cu disonanța cognitivă, poți programa o ședință de 1-la-1 apăsând pe link-ul de mai jos:
1-on-1 cu Miumin Muammer – BarbatulSuperior
sau poți intra în cursul pe care l-am creat special pentru problemele emoționale.
BENEFICII:
– nu te mai atașezi de femei așa de repede
– nu îți mai este frică să spui ceea ce simți și gândești
– nu o să mai suferi la despărțiri sau refuzuri
– nu o să mai fii nervos, frustrat, furios
– nu o să-ți mai fie frică să îți arăți slăbiciunile, să fii vulnerabil
– nu o să mai fii timid și rușinos
Asta în mai puțin de o lună – rapid și simplu
Întrebări și răspunsuri
Q: Disonanța cognitivă este o tulburare mentală?
Disonanța cognitivă reprezintă starea mentală a unei persoane care realizează ceva împotriva credințelor și valorilor sale, nu o tulburare. Însă, cu toate astea, atunci când te confrunți cu ea foarte des este important să apelezi la un ajutor specializat.
Q: Anxietatea cauzează disonanța cognitivă?
Da, anxietatea poate cauza disonanță cognitivă.
