Emoția

Timp estimat de citit: 15 minute

Ce este emoția?
CUPRINS

Ce este emoția? Ce sunt emoțiile?

Emoția este o reacție afectivă puternică și uneori neașteptată și de durată relativ scurtă, însoțită adesea de modificări în starea și funcționalitatea organismului, oglindind atitudinea individului față de realitate, conform dexului.

Ele ne colorează viața în fiecare zi și sunt rezultatul unor procese neurochimice care se petrec în creierul nostru. Nu putem măsura intensitatea emoțiilor dar putem măsura și studia schimbările fizice care se produc în organism.

Tipuri de emoții

- Tipuri de emotii

Emoțiile sunt stări psihologice complexe care implică o combinație de experiențe subiective, răspunsuri fiziologice și comportamente expresive. Iată o clasificare a principalelor tipuri, care pot fi grupate în funcție de valența lor (pozitivă sau negativă) și de intensitate:

Emoții Pozitive

  1. Bucurie:
    • Fericire: O stare de bine generală și satisfacție.
    • Entuziasm: O emoție intensă de anticipare și energie.
    • Amuzament: Plăcerea derivată din umor și râs.
    • Mândrie: Satisfacția legată de realizările proprii sau ale celor apropiați.
  2. Dragoste:
    • Afectiune: Sentimentul cald de apropiere și grijă.
    • Admirație: Aprecierea și respectul față de cineva sau ceva.
    • Încredere: Sentimentul de siguranță și fiabilitate față de cineva.
  3. Calm:
    • Liniște: Stare de relaxare și lipsă de stres.
    • Mulțumire: Stare de satisfacție și lipsă de dorințe neîmplinite.
    • Ușurare: Sentiment de relaxare după ce o situație stresantă s-a terminat.

Emoții Negative

  1. Tristețe:
    • Durere: Sentiment profund de suferință și nefericire.
    • Dezamăgire: Sentiment de frustrare din cauza așteptărilor neîmplinite.
    • Regret: Sentiment de tristețe pentru ceva ce nu poate fi schimbat.
  2. Furie:
    • Furie: Emoție intensă de nemulțumire și ostilitate.
    • Frustrare: Sentiment de enervare datorat obstacolelor întâlnite.
    • Resentiment: Sentiment de amărăciune sau indignare.
  3. Frica:
    • Teroare: Frică extremă și intensă.
    • Anxietate: Sentiment de neliniște și îngrijorare.
    • Panica: Reacție acută de frică intensă, de obicei într-o situație de urgență.
  4. Dezgust:
    • Repulsie: Sentiment puternic de aversiune.
    • Dispreț: Sentiment de superioritate și respingere față de cineva sau ceva.
    • Dezgust: Reacție viscerală de aversiune.

Emoții Complexe

  • Confuzie: Stare mentală de dezorientare și lipsă de claritate.
  • Invidia: Dorința de a avea ceea ce are altcineva, însoțită de resentimente.
  • Jena: Sentiment de disconfort și rușine în fața altora.

Emoții Sociale

  • Empatie: Capacitatea de a înțelege și a simți emoțiile altora.
  • Rușine: Sentiment de jenă și neplăcere legat de propria persoană.
  • Vinovăție: Sentiment de responsabilitate pentru o greșeală sau un rău făcut.

Această clasificare nu este exactă, dar oferă o idee despre diversitatea și complexitatea emoțiilor umane. Emoțiile pot varia în intensitate și pot fi influențate de contextul cultural și individual.

De unde vin emoțiile?

Emoțiile sunt generate de o combinație complexă de factori biologici, psihologici și sociali. Iată o prezentare generală a originii emoțiilor din aceste perspective:

1. Factori Psihologici

  • Experiențe și Amintiri: Experiențele trecute și amintirile asociate influențează modul în care percepem și reacționăm la situațiile prezente.
  • Personalitate: Diferitele trăsături de personalitate pot determina cum o persoană experimentează și exprimă emoțiile.
  • Cogniții și Evaluări: Modul în care interpretăm și evaluăm evenimentele și situațiile afectează emoțiile pe care le simțim. De exemplu, gândurile pozitive sau negative pot intensifica sau diminua răspunsurile emoționale.

2. Factori Sociali și Culturali

  • Interacțiuni Sociale: Relațiile cu ceilalți și contextul social influențează puternic emoțiile. Ele pot fi contagioase, iar feedback-ul social poate valida sau modifica răspunsurile emoționale.
  • Norme Culturale: Cultura din care facem parte dictează în mare măsură care emoții sunt acceptabile și cum ar trebui exprimate. De exemplu, în unele culturi, exprimarea furiei poate fi descurajată, în timp ce în altele poate fi mai acceptabilă.
  • Învățare Socială: Observăm și învățăm cum să ne exprimăm emoțiile de la părinți, colegi și alte figuri de autoritate.

3. Factori Evoluționari

  • Funcția Adaptativă: Au evoluat pentru a ne ajuta să răspundem rapid și eficient la amenințările și oportunitățile din mediu. De exemplu, frica ne pregătește să evităm pericolul, iar bucuria ne motivează să repetăm comportamente benefice.
  • Comunicare și Coeziune Socială: Servesc și pentru a comunica stările interne și intențiile noastre celorlalți, facilitând legăturile sociale și cooperarea.

Emoțiile sunt produse de interacțiunea complexă dintre creier, corp și mediu. Ele nu sunt doar reacții la stimuli externi, ci și procese interne care implică interpretări cognitive și influențe sociale. De asemenea, emoția este esențială pentru supraviețuire și adaptare, permițându-ne să navigăm în lumea socială și să răspundem în mod adecvat la provocările și oportunitățile întâlnite.

Cum funcționează emoțiile la nivel cerebral?

Cum funcționează emoțiile la nivel cerebral?

Regiunile implicate în procesarea emoțiilor sunt sistemul limbic și cortexul prefrontal.

Sistemul limbic mai este denumit și “creierul emoțional“ și este responsabil pentru procesarea emoțiilor, memoriei emoționale și a motivației.

Acesta este format din următoarele elemente:

1. Amigdala

Amigdala este componenta cunoscută ca sediul fricii. Ea evaluează potențiali stimuli periculoși și declanșează răspunsuri emoționale rapide cum ar fi frica sau anxietatea pentru a te pregati de modul atac sau fugă.

2. Hipocampul

Hipocampul este implicat înformareași stocarea amintirilor, el face legătura între emoții și experiențele specifice.

3. Hipotalamusul

Hipotalamusul este cel care reglează funcțiile autonome ale corpului, spre exemplu ritmul cardiac și temperatura în funcție de starea emoțională.

4. Nucleului accumbens

Nucleului accumbens este zona cerebrală ce abundă de dopamină și care selectează stimulii recompensatori ai creierului, întărindu-i pe măsură ce-i experimentăm, pe scurt, este centrul plăcerii. El joacă un rol nu numai în dependența de substanțe, ci și în efectul placebo, în somnul cu unde lente (somnul non-REM), în starea de odihnă care ne permite vindecarea și creșterea, precum și în memorarea pe termen lung.

5. Cortexul prefrontal

Cortexul prefrontal este responsabil pentru functiile cognitive de nivel superior cum ar fi planificarea, luarea deciziilor, rezolvarea problemelor, controlul impulsurilor și atenția.

Acestaare și el la rândul lui 2 elemente.

Cortexul prefrontal ventromedial estecel care ne ajută să înțelegem cum ne simțim într-o anumită situație, cum luăm decizii în fucție de valori, preferințe și evenimente anterioare și este cel care ajută la reglarea intensității și la modul cum ne exprimăm emoțiile într-o anumită situație solicitantă și nu în ultimul rând este regiunea care ne oferă capacitatea de a înțelege și împărtăți emoțiile celorlalți.

Cortexul prefrontal dorsolateral mai este numit și centrul executiv al creierului. Această regiune se ocupă de funcțiile cognitive cum ar fi planificarea, rezolvarea problemelor, memoria de lucru și controlul impulsurilor.

Interacțiunea dintre cele două este esențială pentru a ne adapta la mediu și pentru a lua decizii în concordanță atât cu nevoile noastre emoționale cât și cu cele raționale.

Emoțiile pot influența modul în care percepem informațiile din mediul exterior și în consecință deciziile pe care le vom lua.

De exemplu, atunci când simți frică sau anxietate poți evita anumite situații, să ieși la date-uri cu posibili parteneri sau chiar și să cunoști oameni noi, în timp ce sentimentul de bucurie îți poate da o doză de curaj în a face un pas spre noi interacțiuni cu oamenii.

Cu ajutorul rațiunii îți poți tempera emoțiile iar acest rol îi revine cortexului prefrontal care reglează emoțiile intense pentru a ne putea concentra toată atenția pe rezolvarea unei situații de criză.

Sistemul limbic consolidează amintirile încărcate cu o emoție foarte puternică iar cortexul prefrontal ne permite să accesăm și utilizăm acele informații în luarea unor decizii viitoare.

Spre exemplu, dacă ai o amintire încărcată cu multă fericire alături de prieteni și muzică bună, aceasta va fi stocată și o poți reaccesa împreună cu emoția de fiecare data când treci printr-un moment mai dificil al vieții tale.

Cred că nu îți sună  bizar și cred că ai făcut și tu asta măcar o data în viață dar măcar acum știi și ce se întâmplă în creierul tău atunci, haha. Acest truc î-l poți folosi de fiecare data când te simți jos emotional pentru a te ridica la o frecvență mai înaltă și pentru a atrage mai mlte lucruri bune în viața ta. Nu putem să numim asta neapărat “manifestare” dar e pe aproape.

Un exemplu de dezechilibru între aceste două sisteme este anxietatea.

Când amigdala reacționează sau este supusă excesiv la stimuli amenințători pentru tine iar cortexul nu poate inhiba complet răspunsul la alarmă apare anxietatea.

Până aici a fost multă teorie ce-i drept și poate te întrebi și tu “dar cu practica cum rămâne?”. Mai departe vei vedea și cum poți ajuta aceste două sisteme pentru a te putea ajuta pe tine!

Cum ne putem controla emoțiile și de ce e important să o facem?

Interacțiunea dintre sistemul limbic și cortexul prefrontal este esențială pentru a avea un echilibru atât rational dar mai ales emoțional.

Practică mindfulness. Obervă-ți gândurile și emoțiile fără a le judeca, deoarece atât emoțiile positive cât și emoțiile negative sunt normale și te ajută la orice pas, doar fi atent la ele și vezi ce vor să îți transmită.

Meditația nu numai că te ajută să te relaxezi dar întărește conexiunea cortexului prefrontal cu alte regiuni ale creierului iar prin asta îmbunătățești capacitatea de a-ți regla emoțiile și de a nu te mai lăsa “pradă” lor.

Activitatea fizică stimulează producerea de noi neuroni în hipocamp, una din componentele sistemului limbic responsabilă cu memoria și învățarea dar în același timp eliberează și endorfine, hormoni care te ajută să te relaxezi și să eliberezi stresul.

Pe scurt, ia și aleargă vreo 2 km și vei vedea că ești mai deștept pe zii ce trece, haha J.

În timpul somnului creierul sortează amintirile și le transferă spre subconștient pentru depozitare pe termen lung dar în același timp eliberează și emoțiile intense simțite peste zi prin intermediul viselor, așadar asigură-te că dormi suficient pentru ca toate aceste procese să fie duse la bun sfârșit.

Dacă ai vise caudate pe care nu le poți explica sau cărora nu le poți da un sens să știi că nici nu trebuie, este doar metoda creierului tău de a te elibera de stresul de peste zi, fii bland cu tine.

Consumă alimente bogate în Omega-3. Acestea se găsesc în pește, nuci, seminte și sunt foarte benefice pentru sănătatea creierului tău dar asigură-te că nici celelalte vitamin și minerale nu îți lipsesc.

Terapia cognitiv-comportamentală te învață să identifici gânduri care nu te ajută și să le schimbi pentru a-ți îmbunătății comportamentele negative care pot contribui la problemele tale emoționale.

Respirația profundă, progresia musculară relaxantă și vizualizarea pot ajuta să îți reduce stresul pentru a funcționa la capacitate maximă.

Învață să pui limite! Este necesar să înveți să pui limite atât pentru tine, adică să înveți care este limita corpului și emoționalului tău cât și în relațiile cu ceilalți pentru a te putea feri de situații stresante.

Cum te ajută gestionarea emoțiilor?

Cum te ajută gestionarea emoțiilor?

Gestionarea emoțiilor, cunoscută și sub numele de reglare emoțională, este crucială pentru bunăstarea personală și succesul în diverse aspecte ale vieții.

Hai să-ți ofer câteva moduri în care gestionarea eficientă a emoției poate ajuta:

1. Îmbunătățirea sănătății mentale și fizice

  • Reducerea stresului: Capacitatea de a gestiona emoțiile negative, cum ar fi anxietatea și furia, poate reduce nivelul general de stres. Stresul cronic poate duce la probleme de sănătate fizică, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli de inimă și tulburări ale sistemului imunitar.
  • Prevenirea depresiei și anxietății: Gestionarea eficientă a emoțiilor ajută la menținerea unei perspective pozitive și la prevenirea apariției unor tulburări mentale, cum ar fi depresia și anxietatea.

2. Relații Interpersonale mai sănătoase

  • Comunicare eficientă: Persoanele care își gestionează bine emoțiile sunt mai capabile să comunice clar și eficient, evitând conflictele și neînțelegerile.
  • Empatie și înțelegere: Reglarea emoțională permite o mai mare empatie și înțelegere în relațiile cu ceilalți, facilitând legături mai puternice și mai sănătoase.
  • Rezolvarea conflictului: Gestionarea lor ajută la abordarea conflictelor într-un mod constructiv, favorizând soluții pașnice și eficiente.

3. Performanță și productivitate îmbunătățite

  • Concentrare și claritate mentală: Controlul emoțiilor ajută la menținerea concentrării și la luarea deciziilor mai bune, fără a fi influențate de reacții emoționale intense.
  • Motivație: O bună gestionare a emoțiilor poate crește motivația și reziliența, ajutându-ne să ne menținem pe drumul spre atingerea obiectivelor noastre, chiar și în fața dificultăților.
  • Eficiență în muncă: Capacitatea de a gestiona stresul și emoțiile negative ajută la menținerea unui nivel ridicat de productivitate și la evitarea epuizării profesionale (burnout).

4. Dezvoltare personală

  • Autocunoaștere: Gestionarea lor implică o conștientizare mai profundă a propriilor stări emoționale, conducând la o mai bună înțelegere de sine și la dezvoltarea personală.
  • Adaptabilitate: Persoanele care își gestionează bine emoțiile sunt mai adaptabile și mai capabile să facă față schimbărilor și incertitudinii.

5. Îmbunătățirea deciziilor și rezolvarea problemelor

  • Gândire rațională: Controlul emoțiilor permite o evaluare mai rațională a situațiilor, ceea ce conduce la luarea de decizii mai bine fundamentate.
  • Creativitate: Reducerea anxietății și a stresului poate stimula creativitatea și gândirea inovatoare.

Cum ne conștientizăm emoțiile?

EmoțiaApare cândLa nivel expresivLa nivel fiziologic
Furia– Limitele sunt încălcate  
– Obiectivele sunt neatinse
– încordare
– încruntare
– înroșire a feței
– Puls crescut
– Agitație
– Tremur
– Iritabilitate
Tristețea– Ne confruntăm cu evenimente negative– Colțurile buzelor lăsate
– Coțurile interne ale sprâncenelor ridicate
– Oboseală psihică și fizică
– Neliniște
– Sentiment intens de gol interior
– Somatizare  
Surprinderea– Ne confruntăm cu un eveniment neașteptat  (negativ sau pozitiv)– Deschidere a feței (deschiderea largă a ochilor și gurii)– Creștere a pulsului
– Tresărire
– Gol în stomac  
Frică– Ne confruntăm cu un eveniment primejdios– Chip tensionat
– Ochii larg deschiși
– Hiperventilație
– Puls crescut
– Senzație de leșin
– Atacuri de panică
Dezgust– Intrăm în contact cu lucruri neplăcute– Chip încrețit  – Stare de greață
– Disconfort abdominal
Fericire– Avem evenimente pozitive
– Atingem obiectivele propuse
– Chip radiant
– Ochi luminoși
– Zâmbet larg  
– Agitație
– Creștere a energiei
– Presiune plăcută  
Tabel 1. Când apar și cum se manifestă emoțiile (Sursa: https://mazecenter.ro/)

Cum reacționăm la emoțiile negative?

Emoția  Reacția nesănătoasă/ nocivăReacția sănătoasă/ benefică
FuriaAgresivitatea, răzbunare, atac asupra celor din jur.Impunerea limitelor.
Exprimarea asertivă a nemulțumirii.
FricăPanică, neîncredere, hipervigilență.Conștientizarea factorului stresor.
Atenție focusată pe găsirea de soluții pentru îndepărtarea evenimentului amenințător.  
TristețeDepresie, retragere socială, autovătămare.Căutarea suportului din partea celor apropiați sau a unui ajutor de specialitate.
RușineStimă de sine scăzută, anxietate socială, intimidare.Reflectarea asupra evenimentului care a produs rușinea.
Asumarea responsabilității pentru acțiunea ce a produs rușinea.  
DezgustFurie, critică asupra celor din jur.  Acceptare. Toleranță.
Tabel 2. Tipuri de reacții la emoții (Sursa:https://mazecenter.ro/)

Concluzia

Traumele emoționale au și ele un mare impact asupra modului cum reacționezi la stimuli de stres sau mai bine zis triggere. Asigură-țe că lucrezi cu un terapeut pentru a te putea raporta mai sănătos la provocările vieții și pentru a avea o viață mai plină de fericire.

Anxietatea sau depresia sunt provocări pe care nu este nevoie să le duci singur și întotdeauna este mai ușor alături de un terapeut, prin urmare dacă te afli în astfel de momente, nu ezita să mă contactezi, sunt aici să te susțin și să te îndrum!

Cu drag,

Muammer!

Distribuie postarea:

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Postări sugerate

Picture of Miumin Muammer
Miumin Muammer

Un împătimit al dezvoltării personale, care nu renunță până nu găsește o soluție pentru orice provocare pe care o întâlnește. Scriu despre tot ce înseamnă interacțiunea femeie-bărbat.

Toate Articolele
Scroll to Top